anşea,

întîi: beuah!
apoi: de ieri mă gîndeam că de cîteva zile am o stare inexplicabilă şi neaşteptată de voioşie, din aia de-adevăratelea, cu geam deschis şi cîntat în maşină, vînt în plete. niiii-ni-ni. ca azi-dimineaţă să mă străluminez: păi da, băieţi şi fete, au început cînticelele de paseri! incredibil, dar foarte adevărat, ieri în sud mierle şi piţigoi (văzuţi cu uatyi miei), iar azi guguştei (doar audio) pe cărarea spre izvor(ul olanic). deci mi se arată: sînt meteodependentă. dar şi ciripitodependentă?!
şi am un chef nebun de pepsi (personajul, nu...) şi d'artois, ramura bretonă, de fugă de idei şi uşurinţă a spiritului.
hihihihi! vine, dom'le! (nu primăvara, terminaţi cu prostiile. vara!!!)
:D