...lucruri care trec

thin white line

2009-11-09T12:50:00.003+02:00

pentru că de fapt mi-e foarte frică. şi atunci respir aşa, superficial, să nu se simtă că sînt acolo, să trec neobservată, poate răul nu se va întîmpla.
să mergi conştient pe margine, de-a lungul liniei de demarcaţie, cu capul în jos, foarte atent să nu îţi scape pasul în nici una din părţi.
să mergi pe sîrmă.

totul e bine cînd...

2009-11-03T08:28:00.002+02:00

mihai şi doyle s-au întors
:)

bits and pieces

2009-10-28T13:39:00.002+02:00

"nu se spune la orele de istorie, dar ştefan cel mare, în perioada în care a fost căsătorit cu maria de mangop, a primit titlul de basileu, împărat al bizanţului"
"iar astea sînt poze din timpul incendiului. nu e nimic nou e vă spun: la mnar, ca şi la bcu, focul a fost pus, de cineva care ştia exact ce şi unde. şi dacă n-ar fi fost oamenii ăia, pentru care am tot respectul şi care au ieşit deja la pensie, sigur, erau comunişti şi ţineau şedinţe şi aveau plan cincinal, dar dacă mai avem colecţia de artă medievală e pentru că în '89, cînd începuse să se adune lumea în piaţa palatului, ei au strîns tot ce era în expoziţie şi au adăpostit în depozit, s-au comportat ca nişte profesionişti"

rîie

2009-10-07T15:07:00.009+03:00

pentru cei care, ca şi mine, fac parte din clubul celor cu "mîncărici" (dermatită de contact cauzată de nichel - pentru cei ce nu ştiu cum se manifestă, este un scărpinat isteric ca urmare a contactului pielii cu catarama de la curea, dosul ceasului de mînă, capsele de pe blugi sau încălţări, ramele de ochelari, gablonţurile şi/sau alte aliaje cu nichel, ca să enumăr numai primele surse care-mi vin în minte) şi sînt cel puţin enervaţi de procentul ridicat de nichel din telefoanele mobile (care, nu-i aşa, se încing în timpul utilizării şi favorizează transferul nichelului, misere de misere), eaca am găsit ceva teste pe mobile mai vechi.
personal n-am găsit telefoanele alea prin oferta vdf, de exemplu, da' poate vă ajută la ceva...

că veni vorba, are cineva altă soluţie decît smacolirea elementelor metalice cu lac incolor? :((

ps cu datorie din 29 septembrie: ziegler este mare, vocal şi foarte masculin. heh.

.

2009-09-27T09:00:00.004+03:00

cît de mult trebuie să-ţi pierzi încrederea în lumea înconjurătoare ca să-ţi pierzi şi încrederea în lumea interioară?

puţin pian

2009-09-20T09:16:00.001+03:00

ludovico einaudi. îhî, nepotul preşedintelui.

din vacanţă

2009-09-18T12:32:00.004+03:00

- am condus în picioarele goale sute de km
- am văzut marea cu fiecare val într-o altă nuanţă de verde-albastru
- am ascultat, siderată, predica de pe munte şi am re-descoperit omniprezenţa intoleranţei. separat, mi-am reamintit că sînt proastă
- am urcat pe munte pentru ultima geană de lumină la apus, în culorile vatei de zahăr, şi am ghicit locul de naştere al răsăritului pe malul cu freze
- am umblat locuri aglomerate pînă la refuz, sihăstrii supuse tirului de bliţuri şi chei ocupate de oameni ce vorbesc o altă limbă
- am pus cortul noaptea, seara, ziua, pe şi sub ţînţari, în vînt şi într-un început de ploaie
- am mîncat pepene roşu, mure abia culese şi compot de piersici proaspăt. şi m-am întors cu un pumn de zmeură de pe marginea carierei de piatră
- am făcut delfinaşi, spirale şi scufundări involuntare la mică adîncime, puţless în margine de apă şi semicampionate de remi
- am găsit cele mai bune şi cele mai proaste hamsii, m-am prăjit la soare şi am văzut un nene care a făcut o zi întreagă wagas la faleză
- mi-am bătut propriul record în ce priveşte numărul lunar de km, buratecul e un erou (ceea ce ştiam deja)
- am povestit, am dat din mîini, am rîs, am plîns, am tuşit noaptea, am ocupat prin surprindere o garsonieră, am strănutat de cîte şapte ori la rînd şi am povestit despre lucruri întîmplate acum prea mulţi ani
- am scris un cuprins de lucrare şi, spre disperarea apropiaţilor, am amînat o înhămare la un lucru important pentru că simt că nu-i vremea lui acum
- am făcut poze proaste şi poze mai bune, am ronţăit porumb copt şi am adormit în mijlocul activităţilor nocturne
- mi-am luat două perechi de blugi şi două bluze, am revenit la bagajul minimal, am căpătat, cu o revistă, un ceas colorat pe care îl port.

şi cred că asta e nota cea mai bună pentru încheierea minidării de seamă.

supraproiecţii

2009-09-07T16:32:00.005+03:00

şi-atunci zicem aşa: ultimele zile cu zăduf. la 70 de metri de şosea, din mijlocul sitului arheologic, traficul pare un film fără sonor desfăşurat pe o pînză - camioanele depăşesc, dau flaşuri, maşinile se vînzolesc rapid şi oamenii fac gesturi ample unii către ceilalţi, dar coloana sonoră e asigurată numai de greieri şi zgomotele mici din iarbă. nimic nu bate cîmpia! izvorul termal oferă depuneri turcoaz, miros greu de sulf şi apă fierbinte şi incredibil de limpede unei familii numeroase de brotăcei şi unui şarpe mare care precis m-a bodogănit minute în şir că i-am deranjat siesta. mii de insecte roşu-corai circulă afectate pe suprafaţa de gresie şi sticlă a unei clădiri, evaluînd nuseştiece şi dînd iama în băuturile lăsate pe pervaz. strugurii incredibil de dulci au contrapunct în cei foarte aromaţi şi cu coajă strepezitor de acră. bergenbierul vechi e mai bun decît timişoreana nouă. ploaia a ocolit straturile ascunse ale buratecului, iar nevoia de sidiuri noi pentru drum s-a amplificat odată cu absenţa temporară a combinaţiei porcupini plus radioheazi. corolar: cîntatul în întuneric simultan cu depeşeii determină pisicile adulte să se caţere pe masă şi să radă arahidele. soluţionarea problemelor ridicate de arderea unei siguranţe într-o benzinărie poate conduce la o pană de curent locală. apa în creştere, soasancatr sentimetr. dorinţă de afecţiune, manifestă. un boboc de raţă adormind sub tricou, galben ca un soare mititel, latent. maşini închiriate pentru nuntă, cu numere preferenţiale: "însurăţei", "naşi" (de ce nu "năşici?"). borangicuri ţesute de mînă, croşeturi şi alesături care au şanse prea mici să ajungă zestrea dorită. tehnologia fabricării betonului sub adăpostul de lemn. tehnologia aducerii la abatere zero a stîlpilor metalici. scînduri în cap şi cap în ţeavă = cucuie. pe şosea, ghemotoace foarte mari de iarbă udă, ocolibile cu greu. nec plus ultra în materie de chiorît parteneri de trafic: faza mare plus proiectoarele de ceaţă. accident în faţa mea, reflexul binevenit de a sta cu un ochi în retrovizoare cînd frînez brusc şi din spate se aude un claxon insistent. filmele se vizionează numai din cîte două bucăţi. parcarea inundată pînă la gleznă (again!). traficul orăşenesc în curs de îndesire.
a, da, iar noaptea plopii aruncă vreo două frunze gălbui în calea farurilor: e toamnă.

decupaj

2009-09-01T09:33:00.006+03:00

biscuiţi cu unt, un capuccino cu ciocolată, ploaie măruntă şi rece dincolo de raportul lunar în care înşir coloane şi rînduri. prima dimineaţă de toamnă - prima seară a fost acum mai bine de o săptămînă, prima după-amiază a fost duminică în bucătăria mea.
şi senzaţia care m-a îndemnat la însemnarea asta, deşi gîndeam să vorbesc despre altceva după absenţa prelungită. senzaţia punctuală clară, in the back of my head, de încă o creştere. încă un pas de adult în mine, asumarea unor responsabilităţi, definirea mai clară a cine sînt. nu se schimbă nimic prea vizibil în afară, ştiu cum e, dar înăuntru s-a produs declicul pentru care s-au adunat şi au construit evenimentele din ultima perioadă.
noh. just to let me know. :)
en passant dar stăruitor: chef de scris şi lipsă de timp cu mine pentru asta.

le: şi nu, nu, nu. încetează să scormoni, să vezi cum a fost. ştii că îţi face rău. că nu e corect, pentru nici unul. and after all: da, sînt aceleaşi vorbe, dacă n-are omul altele...
bleahhh. fugi de-aici!

eacătă,

2009-07-31T10:53:00.002+03:00

aşa învaţă omul...

popi (pl.) - s.m. 1. Stâlp, bârnă, par, prăjină etc. având diverse întrebuințări, mai ales ca element de susținere sau de sprijin: a) bucată lungă de lemn, prăjină sau par, folosite pentru a sprijini în mod provizoriu un gard, crengile unui pom etc.; proptea, sprijin; b) stâlp sau bârnă groasă de lemn cu care se susține provizoriu sau se consolidează un zid, un planșeu, un acoperiș; c) fiecare dintre stâlpii unei prispe sau ai unui pridvor care, având unul dintre capete înfipt în talpa prispei, susțin cu celălalt capăt streașina acoperișului; d) (reg.) fiecare dintre stâlpii care, având unul dintre capete înfipt în pământ, susțin un gard sau o poartă. ♦ Bețișor așezat în cutia de rezonanță a unor instrumente cu coarde. 2. (Reg.) Nume dat mai multor piese, obiecte sau părți ale acestora, asemănătoare ca formă sau ca întrebuințare cu un pop¹ (1) ori executate dintr-un pop¹. 3. Grămadă de snopi sau de mănunchi de cânepă ori de alte plante, așezate în picioare ca să se usuce.

manele (pl.) - s.f. Piesă de lemn brut, cu lungime variind după întrebuințări, folosită mai ales în construcții.

cu dexul ce ne mai scoatem şi noi, ăştia, mai slabii.

"jules, i f.l.y.!"

2009-07-30T09:02:00.008+03:00

dimineţile sînt ciudate, retrase dincolo de putinţa mea de a le atinge, le străbat la jumătate de metru de tot ce mă înconjoară. şi uneori văd baloane de săpun atît de colorate că preget să le ating cu degetul. şi alteori peşti care traversează intersecţiile, în urma baloanelor (nu, acesta nu este un clişeu), prin faţa ochilor mei. şi în timpul ăsta merg, mănînc, muncesc, discut, dorm.
cît de vară să spun că e vara asta?

ps: ţine minte, mack. să nu îndrăzneşti să uiţi. toată ziua.

back in science

2009-07-29T08:10:00.006+03:00

preluat cu manta mansardei, de la elf (welcome back!), un articol care propune un punct de vedere foarte interesant despre cineva care ne urmăreşte. căci uneori uităm că evoluţia speciilor se întîmplă în paralel.
outThere, cum ziceam şi în linkuri.

can't fight what i see

2009-07-21T10:55:00.005+03:00

"a-p-i-c-u-l-t-o-r" numără amîndoi pe degete, în gînd, pe malul lacului, şi-mi vine să rîd cînd mi-amintesc ce complicate mi se păreau toate astea acum un an.
trec prin(tre) lucruri cum te laşi pe apă fără valuri, moale, alungi împotrivirile şi smucelile, partida asta de înot e de relache, dunărea limpede lucind blînd sub malul de piatră înaltă, marea forfotind de ciupici care au alungat noptilucii, peggy blue zîmbind căprui pe sub breton cu graţia şi nepăsarea unui animal tînăr, drumul dinaintea răsăritului cu băieţii dormind împrejur, regăsirea complicităţii cu buratecul, solitudinea intenţionată şi plăcută în mijlocul oamenilor, o oază minusculă de siguranţă, la fel cum caisele vor avea mereu aceeaşi aromă, de frunziş deasupra capului, dintr-un orizont în altul.
îmi pare rău că nu am făcut poze. con la proxima, pentru că merită. şi n-am ajuns nici la p., nu ştiu dacă au avut vreme bună de desfăşurat. poate în weekend.
aş vrea să cuprind mult în bucata asta de 'ok', atîta cîtă o să fie.
desigur, aş vrea şi să apuc să dorm. extravaganţe :)
aş asculta nişte muzică bună. eni ădvais?

deşertul tătarilor

2009-07-14T08:05:00.007+03:00

mise en scène: mack în buratec, traversînd oraşul.
pe trecerea de pietoni, venind din partea cealaltă a bulevardului, un nene în vîrstă. well, un moş. strada aproape goală, orele mici, nu se grăbea nimeni excesiv. frînez din timp, la fel şi ceilalţi participanţi la trafic de pe sensul meu, să-l lăsăm să treacă. ne vede că ne-am oprit, zoreşte pasul pe cît poate şi trece prin faţa noastră şonticăind, cu mîna ridicată sus, să-l vedem.
eram patru maşini pe trei benzi, toate oprite de mai bine de zece secunde. nimeni nu claxona, nimeni nu fleşuia, nimeni nu ambala motorul.
iar el se împleticea grăbit, încercînd să fie cît mai vizibil. cu o jumătate de zîmbet împăciuitor pe figură, cu intenţia evidentă de a nu ne ţine în loc, cu resemnarea celui care ştie distanţa din ce în ce mai mare dintre putinţă şi ritmul vieţii din jur. cu dorinţa de a mai fi văzut, atît cît mai e. speriat şi înţelegător şi smerit - şi nu în faţa noastră.

era o luntre mică, cu lemnul îmbibat şi crivacele dejghinate, traversînd şovăitor apa care nu o mai ţine.
am pornit ultima din loc.

silent running.

maşina de iubit, cea sacră şi profană

2009-07-13T08:29:00.006+03:00

mise en scène: mack în ratb, traversînd oraşul.
printr-o drăgălăşenie a sorţii, găsesc loc de stat jos la grupul celor 4 moşi, babe, invalizi, persoane cu copii în braţe, elevi, studenţi, militari în permisie. lîngă mine, în picioare, un băiat şi o fată se ţin foarte în braţe - ştiţi genul. vizavi o puştoaică se joacă în permanenţă cu o umbrelă mare, pe care mi-o pune pe încălţări la fiecare a doua staţie. îmi dau muzica mai tare în căşti şi suspin resemnată.
după poliţie, scaunul din stînga mea se eliberează şi fata e îndemnată cu un gest scurt să se aşeze. se desprinde greu de băiatul ei, care se mută de pe un picior pe altul şi în final se atîrnă de bara din coasta mea.
fata se uită pe geam, la cei din faţă, la băiat, iarăşi pe geam. dacă întind mîna să-i confisc puştoaicei umbrela şi să i-o dau înapoi la majorat, o să mă prind în aerul dintre cei doi, atît e de dens. mă întorc către fată:
- vrei să schimbăm locurile?
- ...?
- vrei să stai în locul meu?
ezită.
- ... nu...
se uită din nou pe geam.
după cîteva secunde se întoarce:
- mulţumesc! îmi zîmbeşte mai larg decît dimineaţa asta, iar eu mă fîstîcesc şi îmi fac de lucru cu telefonul.

night talk

2009-07-10T09:13:00.000+03:00

"eu nu sînt oamenii dinaintea mea," spune, "eu nu sînt eşecurile tale".
să aruncăm proiecţiile, aşadar.

una mică şi mă duc

2009-07-09T11:22:00.001+03:00

prea bună ca să nu o semnalăm, cu plecăciuni. cocoşătoare. de rîs:
despre lămîile verzi

ha?

2009-07-08T08:54:00.003+03:00

buratecul s-a supărat. ori unde l-am plimbat mult în ultima vreme, ori unde a fost abandonat în locuri obscure, ori unde a auzit un zvon de deposedare, cert e că a început să fluture din avarii şi ca atare a fost cazat în service. snif.
on the bright side, am călătorit cu muzici în urechi şi cu cărţi în braţe, dimineaţa e răcoare şi pare că aş avea toată viaţa înainte.
mda. voiam să fac o notă şi nu mai ştiu despre ce. cînd mi-amintesc, revin.

le: n-am revenit, pentru că nu mi-am amintit. uit. uit neselectiv, dar nici nu mă mai fibrilez. şi adică, ce-are? dorm ziua şi stau trează noaptea, mă simt în castel (fioooonooo, treci de mă salvează!) şi mi-e aşa bine să n-am griji esenţiale... chiar şi să nu pot esenţia grijile, care evident că sînt, dar departe, iar eu îs cam tare de urechi.
pfuai, şi nu se mai face insulă odată!

how long can you hold your breath?

2009-07-05T10:05:00.004+03:00

so, baby, talk to me like lovers do

2009-07-03T10:30:00.003+03:00

mda, ar trebui să spun despre "poliţist, adjectiv".
despre cadrele lungi, lungi, în care bucur chiar face faţă şi chiar te ţine acolo. despre multa linişte din film. despre încadrările neaşteptate. despre finalul rotund ca o picătură pe o frunză, ca şi perfect.
despre simplitate şi subtilitate.
not bad, not bad at all! şi în sfîrşit un film românesc în care nu se vorbeşte despre comunism.

ps: două puncte-liniuţă-w, de la waiting, momeagă, care nu le ştii pe dinafară... ţ, ţ, ţ.

touch me and i will follow

2009-06-29T15:32:00.006+03:00

"care sînt hedonismele?" întreabă cititorii. şi mă gîndesc: să leneveşti la cafe del mar şi să aştepţi apusul peste golf. să îţi scarpini pişcăturile de ţînţar din talpa dreaptă cu nisipul de piatră, ud şi greu, pe care te rostogoleşti către apă. să ai ca singură grijă datul paginilor cărţii şi răsucitul de pe o parte pe cealaltă pe şezlong. să poţi mînca aceeaşi salată la kapetanissa, în orice zi vrei. să vorbeşti prostioare mindless cu un prieten. să te tolăneşti relaxată şi să fii spălată pe cap de un profesionist. să-ţi admiri gleznele rumenite deasupra turcoazului fără valuri. să ai o saltea nouă, catifelată, pe care te poţi răsfăţa în voie. să te joci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui, cu un căţel cu urechi asimetrice care te conduce acasă. să afli că doi prieteni buni mai au un copilaş şi să te pocnească un dor foarte cald de ei. să fii condusă prin bookfest de către un expert care te ajută să pleci cu trei sacoşe de cărţi una şi una (şi da, cel puţin pînă la jumătatea unde am ajuns îmi place houellebecq). să ţi se facă poze frumoase. să fii ajutată să găseşti labele de înot perfecte. să visezi în culori şi senzaţii.
mmmnu. acestea nu sînt hedonisme, sînt bucuriile mărunte ale zilelor mele din urmă.
hedonism este mai degrabă atunci cînd...
*sigh*

oh, daţi-mi una în cap şi să terminăm odată! :)

y croire

2009-06-19T14:21:00.003+03:00

aşadar ne revedem peste o săptămînă, să fiţi...

da, filmele bune de odinioară!
a, şi nu uitaţi nici de diva lui beineix, dacă tot zicem francezi din vremea aia.

and if you ever get this letter.
thinking of you.
love and kisses.
signing off.

iniminimainimou

2009-06-18T07:59:00.006+03:00

sînt transparentă de somn. trei ore înseamnă incredibil de puţin. bleah.
din trei muschetari am rămas doi - acu' buni şi ăia, o să încercăm să facem faţă cu brio. şi-mi paie rău că nu se poate altfel... ata ete.

vai, cît de bine este să te laşi răsfăţată de mîini dibace! după două zile de trecut prin hedonisme nu pot decît să mă întreb de ce păpădia mea n-am descoperit asta pe vremea cînd aveam şi cu ce? *deep sigh*

şşşş. cucăi, DND.

ps: o carte de poezie în crucea nopţii. oh, well... şi cum adică să ţi se facă un compliment pe care îl gîndeai în reciprocă? *me puzzled*

what's wrong? nothing but the real

2009-06-16T07:34:00.006+03:00

ştefan cel mare aproape pustiu, maşini în număr de bun simţ.
muzică în heavy rotation.
cum să iubeşti pe cineva fără să-l laşi liber? cum să-l respecţi fără să-l laşi să aleagă ce e mai bine pentru el? îi las atît de liberi încît outsiderii mă acuză uneori de ne-păsare - şi îmi pasă de mă tăvălesc pe jos, uneori la propriu, dar cum să nesocoteşti alegerea celuilalt? fireşte, plec de la premisa că ştie ce e mai bine pentru el.
iar ei aleg. deopotrivă şi eu. apoi trece timp, meanwhile the usual life, şi aproape de fiecare dată vin două fraze întîmplătoare, o privire, un gest ratat ori nimic din toate astea, doar boarea din prezenţă sau tăcerea bruscă - şi ştiu că înăuntru nu sînt împăcaţi cu alegerea făcută.
şi eu cu ce pot să ajut?

hotărît lucru, o dimineaţă prea liniştită.

jocuri de seară

2009-06-14T21:43:00.008+03:00

leapşa de la earthwalker :)

1) ce autor apare cel mai des la tine în bibliotecă?
probabil ph. k. dick
2) din ce carte ai mai multe exemplare?
ummmm aveam profetul lui gibran şi cred că şi ultima licornă a lui beagle, pînă să i le dau lui 'ucă. parcă şi gîndurile lui omraam mikhael. a, şi cartea milionarului, a lui bănulescu.
3) de ce personaj de ficţiune eşti sau ai fost amorezat în secret?
anton lupan. unul dintre cei trei a, parcă andrei. grisgris din al cincilea as. ursu dintre cireşari. aaa, era în secret?
4) ce carte ai citit cel mai des?
ultima licornă, un veac de singurătate, trei într-o barcă, maestrul şi margareta
5) care era cartea ta preferată la 10 ani?
probabil o mie şi una de nopţi, nu mai ţin minte foarte bine
6) care a fost cea mai proastă carte citită anul trecut?
ben bova - powersat, m-a plictisit peste măsură
7) care a fost cea mai bună carte citită anul trecut?
vonnegut - abatorul cinci. niffenegger - soţia călătorului în timp
8) dacă ar trebui să obligi pe cineva să citească o carte, care ar fi aceea?
gramatica. bine-bine, presupunem că a trecut de pragul ăsta. atunci cordwainer smith - lorzii instrumentalităţii
9) cine crezi că ar trebui să câştige premiul nobel pentru literatură?
cineva care să aibă o imagine suficient de amplă şi de înţelegătoare asupra lumii
10) ce carte ţi-ar plăcea să vezi ecranizată?
pamuk - cartea neagră. china mieville - cicatricea sau consiliul de fier. kessel - călăreţii
11) descrie visul cel mai straniu care să fi inclus un scriitor, o carte, sau un personaj literar
nu ţin minte vise a la longue. dacă am apucat să scriu despre el, bine. acum nu am nimic de genul ăsta în minte
12) care e cartea cea mai puţin cultă pe care ai citit-o ca adult?
ăăăă cum să fii o lady?
13) care e cartea cea mai dificilă pe care ai citit-o?
jung, generic. are milioane de referinţe, mereu mă simt foarte proastă cînd îl citesc. ceea ce nu impietează asupra.
14) preferi autorii francezi sau ruşi?
n-am citit din nici unii foarte mult, dar mai degrabă ruşi. francezii au uneori tendinţa de a trage de cîte o idee ca de elasticul de la chiloţi, vezi bruckner, mă plictisesc
15) shakespeare, milton, sau chaucer?
hm. povestirile din canterbury au fost frumoase, în copilărie. milton doar pe diagonală. shakespeare tot prin tinereţe şi mă influenţează ecranizările frumoase :)
16) ce te deranjează cel mai mult în activitatea lecturii?
să mă bîrîie cineva cu chestii care pot aştepta. a, şi greşelile din carte (limbă, dtp etc.), deja e defect profesional
17) care e romanul tău favorit?
beagle - ultima licornă
18) joci ceva?
braşoveanca
19) povestiri scurte, schiţe?
da, da, da. dănuţ ungureanu ar trebui să revină la ele, îi şad tare bine. şi mi-e dor de zarojanu
20) non-ficţiune?
da, dar nu în ultima vreme. mi se pare cam otova
21) scriitorul favorit?
în perioada asta gaiman
22) ce scriitor crezi că este supraevaluat?
coelho. şi aştept să (re)citesc mai mult cărtărescu, ceva e putred acolo...
23) ce carte ţi-ai lua pe o insulă pustie?
niciodată o carte. un sac, poate. doi, precis.
24) şi... acum ce citeşti?
messud - copiii împăratului

de ce, i said: DE CE trebuie cu cîte o singură carte la fiecare răspuns? e foarte greu, sînt o zodie duală, să mă înţeleagă şi pe mine cineva că răspunsul nu poate fi unic! :)

leapşa merge, după plac, la apriliţa, vidalul, împricinatul şi michael. cînd vi se năzare.