ashes and snow

if you come to me at this moment, your minutes will become hours, your hours will become days and your days will become a lifetime.










ever since my house burnt down, i see the moon more clearly.
i gazed upon all the Edens that have fallen in me, i saw Edens that i had held in my hands but let go, i saw promises i did not keep, pains i did not throw, wounds i did not heal, tears i did not share.
i saw deaths i did not mourn, prayers i did not answer, doors i did not open, doors i did not close, lovers i left behind, and dreams i did not live.
i saw all that was offered to me that i could not accept.
i saw the letters i wished for but never received.
i saw all that could have been but never will be.










remember your dreams, remember your dreams, remember.










my heart is like an old house whose windows have not been opened for years, but now i hear the windows opening.










an elephant with his trunk raised is a ladder to the stars, a bouncing whale is a ladder from the bottom of the sea.
these images are a ladder to my dreams.
these letters are my ladders to you.

© gregory colbert

doamne-ajută cui sărută/şi sporeşte cui iubeşte

o, moarte, ce ţi-aş plăti
viţă verde, iadăra
la mine de n-ai vini
viţă verde, iadăra
da-ţ-aş aor şi argint
să nu mă bagi în pămînt
o, omule, ce grăieşti
cît ai vre tu să trăieşti?
copacu-i cu rădăcină
ş-a lui vreme încă vină
uscă-i-se crengile
sacă-i rădăcinile
d-apăi tu că eşti de lut
cum nu-i mere în pămînt?!
da-ş-ar domnii ce ş-ar da
numa-n pămînt n-ar intra
da-ş-ar aor cu chila
şi arjint cu feldera
numa-n pămînt n-ar intra


nu-i lumină nicări
c-or murit tăţi oaminii
numa la mîndruţa me
arde lampa ca ş-o ste
c-o gîndit c-oi mer' la e'.
ş-atîta m-oi duce-n noapte
pînă m-oi 'tîlni c-o moarte
să mă puie-n copîrşău
la un loc cu dumniezău
copîrşeu cu scînduri ude
unde moartea nu pătrunde
nici dragostea nu răspunde
copîrşeu cu scînduri late
unde moartea nu străbate


doi boieri bătrîni
hai, zîori de zîuă
ei că şi-or avutu
hai, zîori de zîuă
nouă fiişori
ş-or fost tăţi ficiori
pînă i-o crescutu
ţîţă nu le-o datu
şi nu i-o-nvăţatu
nici cu coasarîtu
nici cu plugu-n cîmpu
făr' i-o blăstămatu
ca ei să să facă
din nouă ficiori
nouă cerbişori
crăciun o vinitu
cel dor i-o d'ajunsu
şi ei i-o chematu
haideţi, fii, acasă
că măicuţa voastră
cu dor vă aşteaptă
că azi îi ajunu
şi mîne-i crăciunu
da' ei le-o răspunsu
drag tăicuţul nostru
du-te tu acasă
la măicuţa noastră
să vă hie haznă
chicioare de cerbu
peste prag nu trecu
şi nu călcăm cenuşă
da' călcăm pe frunză
şi coarne de cerbu
pe uşă nu-nchepu
şi buze de cerbu
în păhar nu-nchepu
buzuţăle noaste
nu-nchep în păhare
că beu din izvoare


pă marjinea dunării, florile dalbe
mărg oierii cu boii, florile dalbe
da'nainte boilor
mereş floarea florilor
mere-o fată ficioriţă
c-o năframă de credinţă
strîgă lună cătă soare
să margă fata mai tare
că vine dunărea mare
că vine dunărea mare
las' să vie şi mă mîie
că n-am maică să mă ţîie
las' să vie şi mă-nece
că n-am maică să mă-mbrece


colo susu mai din susu
dă-i domnului doamne
unde toţi sfinţii s-au dusu
dă-i domnului doamne
este-o dalbă mînăstire
şi gătită de sfinţire
cu păreţii de tămîie
cu şindrili de-alămîie
pe la praguri tot de aur
şi-năuntru plin de prapuri


anolo, ianolo, fată le-om dalbe
cine-n lume s-o afla
anolo, ianolo, fată le-om dalbe
să-mi înveţe murguţu
murguţu la călăritu
fără frîu, fără căpăstru
fără leac de aţă-n capu
şi tu gazdă vesel bunu
c-am ajuns sfîntul crăciunu


eac-aşa, vă pusei muzici mai an, vă pun vorbe anu' ăst.
şi dacă mi-aş mai aminti ce făcea lina la fîntînă la luncetu cu cîrcegile zorăindu-i pe mînă, zău că v-aş mai spune :)

in your headlights

am primit un cadou de la apriliţa, adică aşa:)



englejii ăia supranumerar sînt ancăl şi feitles, adică sînt deşi, nu mulţi! numărăm şi masiv, apoloforforti etîcî. separat, cebeleul. mă cam nervoşează că last.fmul nu ştie număra şi ce ascult în maşină. uel...

and winter came

să ne bulucim, aşadar:

irrlicht

„dărîmau mînăstirea de la văcăreşti, intraseră cu buldozerul şi nu avea nimeni ce să facă. a fost un fel de protest al muzeografilor. el era istoric de artă, şi împreună cu cîţiva băieţi s-au dus acolo să ia tot ce se putea lua, tîmpla mînăstirii şi pe cea a capelei, obiecte de cult, lucruri mari şi mici, sigur că b. ştia, vorbiseră cu el, au făcut cîteva drumuri cu maşina şi au transportat tot ce puteau în calea victoriei, în spate, la capelă, au adăpostit acolo şi au adus şi înăuntru... eu eram printre puţinii pe care îi ştia şi după ce au terminat de cărat a venit în birou şi s-a prăbuşit pe un scaun, îl am şi acum în faţa ochilor pe alec efremov, murdar de moloz, cu canadiana ruptă toată şi sfîşiată de la dărîmături, cu mîinile pline de sînge, plîngînd.”

para-kalo. ne.

ea este neatentă şi frumoasă. a uitat că e frumoasă, şi nu ştie ascunde asta.
- două sute de kalamata.
întinde mîna spre vas.
întîia masă, cu daruri din partea casei, carnea tăiată subţire şi foarte aromată, lumina blîndă peste grîne şi, din loc în loc, gheizerele aspersoarelor. apa rece, tot timpul, pusă în faţa ta înainte de a deschide gura să spui cine eşti sau ce vrei. geometria umbrelor de lemn peste nisipul alb şi foarte fierbinte, contrastul năucitor cu apa, άπολλωνία. piatră, totul numai piatră.
are o basma pe care a purtat-o şi mama ei, înflorată, moale. seara îi cade largă pe umeri, ca un şal.
îmi răsfir părul să se usuce. insula mică din faţă e încă luminată roz-bombon, nu se mai clatină nici măcar marginea apei, un lac cu marginea de nedesluşit sub cerul fără culoare. stau picior peste picior, la un şezlong distanţă de bărbatul care mă vrea aici, acum, impulsiv şi totodată conştient pînă la ultimul fir de păr că e promis altcuiva. încrîncenarea alegerii imposibile. insula mare este plină de turişti şi atît de superficială, aduce cumva veneţiei de suprafaţă.
- şi o jumătate de nafplion.
φίλιπποι, de fiecare dată lungesc gîtul către ruinele din care se zăreşte numai vîrful. "- ce, vrei să ne oprim? - mmmnu... data viitoare." sigur că vreau. sînt impaired din cauza fracturii, a arsurilor de la plajă şi a lipsei buratecului. mă simt stingheră, mi-e greu să cer. mi-e greu să vreau explicit şi limitat, aş colinda de una singură să pun mîna pe pietrele albe şi calde, să-mi spună cum se umbla pe εγνατία οδός şi se secau mlaştinile. să-mi amintească de mарица sau de heraclea perinthus.
boabele negre cad una cîte una în punga de plastic.
cerul e foarte albastru. στάγιρα dinainte de tutorele lui alexandru, cea de la alde ίωνες, veniţi tocmai din cicladele de nord. nu e apăsarea fermă şi dominatoare a dobrogei, nu e veselia colorată de lîngă bodrum kalesi, străjuitor de άλικαρνᾱσσός. e cumva mai bătrîn şi mai nepăsător, ne-a văzut şi ne-a fumat de mult.
- altceva?
leandrii roz sălbatici şi inodori înşiră petale firave în calea maşinilor în viteză. argintul măslinilor acoperă tot ce nu este piatră seacă, sarea mării usucă şi arde. aripile multicolore se ridică într-o spirală de adn, stau culcată pe spate sub ele într-o clipă perfectă de fericire, de parcă l-aş fi văzut pe moş crăciun. παγγαίo se ascunde mereu în ceaţă sau poate în سموم, sîmūn-ul de pe continentul învecinat, care adastă zile la rînd suspendat deasupra cîmpiei, dincolo de peretele de aproape 2000 de metri. sub măslini sînt şerpi.
- mulţumesc.
dă absentă din cap şi ridică ochii spre următorul cumpărător.

fuga-fuga

zicem aşa:
1. am văzut o veveriţă pe marginea drumului în apropierea arcului de triumf. as in stînd între copacii de pe margine şi zgîindu-se la maşini, pansivă, cu nişte haleală în braţe. mai exact un veveriţoi de expoziţie, înfoiat tot şi mai mare decît mîna mea, fără a număra şi coada. lui. :)
2. m-am angajat. wheeew! şi atunci
3. umblu azi pe jos, într-o zi caldă şi statică, o zi care nu mi-a dat senzaţia de primăvară, darămite de iarnă. pur şi simplu nişte ore desenate climatic, să punem aici 16 grade şi dincolo nişte iarbă verde şi dincoace mierle care-şi dreg glasul, probe pentru la anul, şi acolo cer albastru, nu îl lăsaţi chiar fără nori, ar părea ireal. I think we should put some mountains here. Otherwise, what are all the characters going to fall off of? efectul global a fost însă tare plăcut, scenograful meseriaş! merita să păşeşti săltat prin decor şi să asculţi
4. asta:


5. aaa, şi s-ar putea ca duminică meciul să fie mutat la 13, din cauza ceţii. revin cu amănunte.

LE: da, da, meciul s-a mutat la ora 13!

ce-alea?

n-am timp să suflu.
ritmul meu intern se măsoară în miimi de secundă, iar oamenii ăştia umblă cu minute, cînd se va termina nebunia o să am probleme de adaptare...
şi totuşi nu mă pot abţine să nu rîd astmatic ca mumbley (văzând cum fugea villainul să ţipe pe deal, uneori chiar cu borcanul, remember?) de fiecare dată cînd intru pe uşă. pentru că pe uşă e un afiş care indică, printre altele: "depozit de obiceiuri".
=))

în special dacă mai ţineţi minte my past life analyis: I don't know how you feel about it, but you were male in your last earthly incarnation. You were born somewhere in the territory of modern Central Africa around the year 1350. Your profession was that of a librarian, priest or keeper of tribal relics.