e că nu știu ce fac greșit. nu înțeleg de ce ajung mereu în același punct în care rămîn singură pe ponton, în care sînt minunată, dar neadecvată. mi-e din ce în ce mai greu să cred că toată viața am ales companioni care nu mi se potriveau - și nici nu îmi (mai) dau seama de ce i-am ales. piticul cinabru cîștigă și cînd nu e prezent („și cînd nu sînt, cîștig”, cum ar spune cineva).
cîteodată reușesc să mă conving că merit ceva. și cînd nu mai e, devine din ce în ce mai evident că m-am mințit.
Posts
