promisiuni

de fiecare dată după ce ies de la policlinică, îmi permit o tratație la bistroul francez din intersecție. mereu e dimineață tare, străzile sînt abia spălate și mai puțin pline. măturători, florărese, cîțiva amploaiați grăbiți spre fabrici.
mereu îmi promit că o să vin, într-o zi de concediu, și o să mă așez la una din mescioare, să îmi beau lattele și să-mi mănînc croissantul citind ziarul, trăgînd cu ochiul la trecători și așteptînd să mă ajungă soarele de după bloc în acest cartier care dimineața pare aproape normal.